Maria Montessori a petrecut mult timp observând copiii cu
atenție pentru a-i înțelege mai bine. Ea a dezvoltat o metodă de a interacționa
cu copilul în acord cu diferitele sale stadii de dezvoltare. Metoda respectă
natura copilului, răspunde nevoilor sale și îl ajută să-și împlinească întregul
său potential.
Esența filozofiei Montessori are la bază credința că Dumnezeu
a pus în natura fiecarui copil tendintele de care are nevoie pentru dezvoltare
și educație și că misiunea noastră ca adulți este să observăm copilul pentru a
înțelege aceste tendințe și a le oferi condițiile de împlinire.
Maria Montessori a dezvoltat de-a lungul anilor un set de
materiale educaționale care, atunci când sunt utilizate după metoda ei,
folosesc la maximum tendințele naturale ale copilului și îl ajută în
dezvoltarea și educarea sa intelectuală, emoțională și socială. Acestea sunt
materialele Montessori. Ele sunt concepute cu grijă, astfel încât să izoleze
câte un singur concept, oferindu-i astfel copilului cheile cunoașterii.
Educatia Montessori a avut și are un mare succes în lume, mai
ales datorită faptului că oferă copilului condițiile unei dezvoltării depline a
potentialului său, ducând la formarea unui om autonom, responsabil și
fericit.
Acest tip de
educatie functioneaza dupa anumite principii/ idei :
1. Mișcarea liberă stimulează cunoașterea- DR.
Montessori a observant faptul că gândurile sunt exprimate în primul rând de
mâini , înainte de punerea lor în cuvinte.
2. Copiii iau decizii în mod liber: dacă își
controlează propriul mediu , copii evoluează și se dezvoltă mai repede.
3. Interesul stă la bază educației : acest
principiu se bazează pe motivația fiecăruia de a reține o informative, pe
interesul față de subiect. De aceea , Montessori oferă posibilitatea la o
educație care inspiră.
4. Recompensele extrinseci sunt evitate: copilul
nu trebuie obișnuit cu recompense materiale, exterioare, ci cu cele interioare,
cu mulțumirea proprie .
5. Se acumulează cunoștințe cu și de la ceilalți
copii: este important că un copil să poată să învețe de la alt copil , nu doar
de la un adult.
6. Se acumulează cunoștințe în context: se pune accentual pe practică și nu pe
teorie, copilul trebuie să învețe făcând.
7. Copilul își exercită voința într-un cadru
limitat: limitele sunt importante, iar copilul trebuie să se obișnuiască cu
ele, însă este important că adulții să răspundă cu sensibilitate la nevoile
celor mici.
8. Ordinea din clasă determină ordine în minte :
orele și spațiile Montessori sunt extreme de bine organizate, de la aranjarea
în cameră , la materiale și concept. Toate acestea ajută copilul să învețe și
să se dezvolte într-un mediu armonios, dar structurat.
În continuare vom prezenta o comparație între educația montessori și
educația tradițională:
Tipul experientei de invatare si
metodele invatamantului traditional
|
Tipul experientei
de invatare si metodele invatamantului Montessori
|
- Educatoarea este centrul atentiei, al clasei si al
activitatii.
- Educatoarea este cea care impune disciplina.
- Predarea se face cu intreaga clasa.
- Grupele se formeaza cu copii de aceeasi varsta.
- Toate cunostintele sunt date de catre educatoare.
- Copilul are un orar fix al activitatilor.
- In procesul de conceptualizare, copilul este dirijat
de educatoare.
- Copilul are un timp de lucru stabilit de educatoare.
- Ritmul instruirii este fixat de grupa si de orar.
- Educatoarea corecteaza greselile prin repetari,
pedepse si recompense.
- Consolidarea invatarii se face din exterior.
- Exista foarte putine materiale pentru dezvoltarea
senzoriala.
- Copilul are scaunul/locul sau propriu: I se cere sa
stea linistit, sa asculte si sa participe in timpul lectiilor cu toata grupa.
-
Implicarea parintilor este redusa si voluntara.
|
- Educatoarea are un rol noninterventionist in clasa.
- Mediul si metoda incurajeaza autodisciplina.
- Predarea este, in principal, individuala.
- Grupele sunt alcatuite din copii de varste diferite
(de la 3 la 6 ani).
- Lucrul in grup ii incurajeaza pe copii sa invete
singuri si sa se ajute reciproc.
- Copilul isi alege singur activitatea.
- Copilul descopera singur conceptele cu ajutorul
materialelor auto-corective.
- Copilul lucreaza atata timp cat doreste la proiectul
pe care il alege singur.
- Copilul invata in ritmul sau propriu.
- Materialul il ajuta pe copil sa-si descopere
greselile.
- Copilul isi consolideaza invatarea prin repetitie si
prin starile pozitive.
- In clasa exista materiale care se adreseaza tuturor
simturilor si ajuta la o invatare totala.
- Copilul poate lucra acolo unde doreste, se deplaseaza
prin clasa si vorbeste cu cine doreste, fara a perturba activitatea altora;
poate alege sa lucreze si in grup.
-
Se organizeaza un program Montessori de participare a parintilor la procesul
de educatie.
|
Interesându-ne de educația Montessori pe forumurile
românești,ne-am gândit să încheiem această prima postare cu două păreri interesante ale unor mame:
- œ”Asa că eu din Montessori asta am înțeles: lasă copilul să se joace. Sigur, copilul are la dispoziție o tonă de jucării educative, li se arată cum se folosesc, dar dacă ea are chef să se joace cu cuburi, să închidă un fermoar, să se spele pe mâini sau să se uite pe geam, e în întregime alegerea ei. Educatoarea nu îi întrerupe din absolut nimic (mai puțin păruieli). Când se păruiesc, întâi li se explică că e nașpa, aiuea, cam nasol, și apoi nu mai sunt lăsați să interacționeze cu ceilalți copii (dar pot să se joace sau să facă absolut ce vor ei într-un alt loc, nu acc. loc, nu există scaunul sau colțul rușinii) până nu declară cu mână pe inimă că vor înapoi și că le-au trecut dracii.”
- “Sistemul Montessori ,sistem blamat și ridiculizat pe forumurile românești din cauza necunoașterii.Mi-e milă de educatoarele Montessori din țara ,lumea nu vrea să priceapă că există și altfel de educație care da roade așa cum este medicină alternativă așa este și educație alternativă.”
Bibliografie
