miercuri, 10 aprilie 2013

Educația copiilor cu cerințe educative speciale

       Fiecare copil are un rol important în procesul  învățării deoarece aduce cu sine un ritm și un stil de învățare personal, o serie de experiențe corelate cu mediul cultural din care provine. Există numeroase cazuri în care elevii nu reușesc să atingă, în mediul educațional obișnuit, nivelele educative corespunzătoare vârstei lor, fiind necesar un tip de educație adaptat. În cazul de față este vorba despre copiii cu C.E.S. (cerințe eduative speciale) ce reprezintă o categorie de elevi cu deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fiziologică, psihomotrică care necesită o atenție și o asistență educațională suplimentară. Pentru a face mai ușoară distincția între elevii care reușesc să îndeplinească cerințelor educaționale specifice vârstei lor și cei cu nevoi speciale iată o serie de caracteristici întâlnite la copii cu C.E.S.:

-          Întârzierea procesului dezvoltării, sub diferite aspecte;
-         Limitarea (mai mult sau mai puțin accentuată) a capacității de accesare și prelucrare a informației;
-          Activism limitat;
-          Restrângerea  relațiilor interpersonale și de grup (izolare și autoizolare).

 Privite din perspectiva mediului educațional cele mai relevante caracteristici ale copiilor cu nevoi speciale sunt:
    -     Dificultăți majore în dobândirea abilităților de   
         scriere, citire;
    -   Întârziere de vorbire;
    -   Nivel de concentrare și respect de sine scăzut;
    -   Impedimente în întelegerea conceptelor.

 Toate caracteristicile prezentate anterior au condus la școlarizarea copiilor cu diferite tipuri de deficiență doar în unități speciale de învățământ. Tendința actuală, tot mai evidentă este de a diversifica populația școlară prin integrarea elevilor cu C.E.S. în școlile obișnuite, dreptul și accesul acestora la informații realizându-se în modalități diferite ce se bazeaza pe nondiscriminare și egalizarea șanselor. Așadar, educația integrată îi permite copilului cu nevoi speciale să trăiască alături de ceilalți copii, să desfășoare activități comune și să dobândească abilități necesare unei bune integrări sociale.
      În încercarea de a relief ideea că relațiile dintre elevi se pot baza pe recunoașterea valorilor și drepturilor comune, educația integrată prezintă următoarele obictive:
-          Permiterea accesului elevilor cu C.E.S. la programul și resursele școlii obișnuite;
-          Asigurarea serviciilor de specialitate (terapie educațională, consiliere școlară, asistență medical și social);
-          Sprijinirea personalului didactic în procesul de proiectare și aplicare a programelor de integrare;
-          Educarea și ajutarea tuturor elevilor pentru a facilita înțelegerea și acceptarea diferențelor dintre ei;
-          Încurajarea relațiilor de amiciție și comunicare între elevi;
-     Asigurarea programelor de sprijin individalizate pentru copiii cu cerinte speciale.

 Din punctul nostru de vedere educația integrată ajută elevii cu nevoi speciale să trăiască din plin utilizând posibilitățile pe care le au și le dezvoltă, într-o ambianță constructivă și echilibrată. Şcoala poate depăși rolul său instructiv devenind o component esențială în promovarea nondiscriminării și a egalităților șanselor oferind un mediu de dezvoltare propice elevilor obișnuiți dar și celor ,,speciali”. Dezvoltarea  armonioasă reprezintă o cerință esențială în facilitarea procesului de integrare social a elevilor cu nevoi special.



Bibliografie





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu